Animale de companie

#jindo #caini #animale #rase

Jindo - Cainele Corean

Jindo este un caine de vanatoare, originar din insula Jindo a Coreei. Desi nu este foarte cunoscut in afara Coreei, el este extrem de apreciat pentru loialitatea fata de stapanul sau.

 

 Istoric si origine

 

Istoria Jindo-ului nu este clara si precisa, cu date exacte care sa demonstreze aparitia lor ca rasa. Considerat o comoara a naturii, cainele corean Jindo, cunoscut si ca Chindo sau Jindo Gae se pare ca este o rasa descendenta a cainilor de lupta mongoli, care au fost lasati in insula Jindo dupa invazia Mongola din Corea in secolul XIII. Cainii soldatilor au ramas pe insula, izolati, reusind sa traiasca sute de ani fara ajutor uman. Jindo sunt atat caini de vanatoare, cat si caini de paza.

Cu toate ca exista in mai multe variatii de culori – negru, alb, galben, rosu, cafeniu si in combinatii ale acestora, doar Jindo alb sau rosu este aparat de legea coreana ca si monument natural .

Desi este ilegal sa exporti din Corea cainii Jindo, imigrantii i-au adus in America de Nord de mai bine de doua decenii.

La ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1988 de la Seul, Corea, au marsaluit cainii Jindo.
Jindo a fost recunoscut ca rasa de United Kennel Club abia in 1998.

 

Aspect exterior si dimensiuni

 

Asemanatori cainilor din rasele Shiba Inu si Akita, cainii din rasa Jindo sunt caini de dimensiuni medii, de tip spitz, cu urechile ciulite. Masculii sunt mai masivi si au capul mai mare decat femelele, care seamana cu niste vulpi. Corpul acestor caini este un pic mai lung decat inalt. Jindo exista in 2 forme diferite ca si aspect fizic: Tonggol sau Gyupgae si Hudu sau Heutgae.

Primul tip de Jingo este foarte musculos, corpul il are mai scurt, iar pieptul este mai adanc, in timp ce, al doilea tip, Hudu, este mai micut, mai subtirel si mai lung. Din aceste doua tipuri, in timp, s-a mai format un cel de-al treilea, numit Gakgol, care are lungimea corpului ca a lui Hudu si adancimea pieptului ca a lui Tonggol.

Blana cainilor din rasa Jindo poate fi alba, galbena, rosie, rosie cu alb, cafenie, cafenie cu alb, neagra sau neagra cu cafeniu. Coada este de 2 tipuri: rulata, ca un cerc sau foarte dreapta, aproape teapana.

Ochii , ce seamana cu niste nuci la forma pot fi maronii sau rosii. Jindo cu ochii rosii este considerat a fi un caine de vanatoare mai bun.

Inalatimea variaza la femele intre 41 si 58 centimetri, iar la masculi intre 48 si 65 centimetri. Greutatea femelelor oscileaza intre 11 si 18 kg, iar la masculi intre 16 si 23 de kg.

Desi poate atinge inaltimea maxima la 5 luni, pentru a se maturiza psihic si emotional le trebuie 2 ani.

 

 Temperament

 

Initial, rasa a fost creata pentru jocurile de vanatoare. Jindo nu este un caine care sa fie crescut doar in casa deoarece ii place sa hoinareasca, avand un spirit destul de liber. Se stie despre acesti caini ca pot sari peste pereti sau garduri destul de inalte. Cainii Jindo au o vointa puternica si un temperament independent, chiar si aceia care par extrem de supusi. Oricat de independenti ar fi, cel mai mult isi doresc sa fie alaturi de stapanii lor, carora le sunt foarte loiali si supusi.

Stapanul unui Jindo trebuie sa ii ofere acestuia multa atentie si afectiune, dar in acelasi timp sa fie si ferm, stabilind niste reguli stricte de la inceput, deoarece Jindo este foarte impulsiv si uneori poate deveni violent.

Fiind un caine mofturos si pretentios in privinta mancarii, un Jindo, nu va accepta niciodata sa manance de la straini.

 

 Relatia cu familia si casa

 

Jindo este foarte protector cu persoanele iubite si cu teritoriul lui. Sunt excelenti caini de paza si vor pazi casa si familia pana la moarte, daca va fi necesar. Jindo este capabil sa faca diferenta dintre un prieten si un dusman, dintre o ruda si un strain. Ei simt relatiile in care se afla stapanul sau si o alta persoana, iar daca au loc certuri ori discutii, un Jindo va sari imediat in apararea stapanului.

Este foarte important ca Jindo-ul sa nu traiasca singur, pentru a nu i se dezvolta latura violenta. El trebuie sa traiasca printre oameni, sa “socializeze” si sa se joace cu alti caini.

Foarte multi oameni adopta un Jindo datorita frumusetii lor, a inteligentei, a loialitatii si uneori pentru spiritul lor de luptator, dar realizeaza repede ca a avea grija de un Jindo si de a il face sa fie un membru educat al familiei, nu este chiar asa de usor si necesita foarte multa grija si efort.

De aceea, Jindo-ul nu este un caine pentru crescatorii neexperimentati.

 

 Ingrijire

 

Jindo are o blana dubla care naparleste de doua ori pe an. In timpul perioadei de naparlire, blana trebuie sa fie ingrijita minutios. Periajul zilnic este necesar pentru a indeparta firele moarte din substrat. In ceea ce priveste autoingrijirea, acesti caini sunt precum pisicile, facandu-si singuri toaleta.

 

 Conditii de viata

 

Cainii din rasa Jindo au nevoie de spatiu pentru a se misca. Din cauza temperamentului lor impulsiv, este bine ca atunci cand sunt plimbati sa fie tinuti in lesa. Doua plimbari de aproximativ 30 de minute pe zi ar trebui sa le fie suficiente.

Speranta de viata a cainilor din rasa Jindo este intre 12 si 15 ani.

 

 Boli si afectiuni curente

 

Jindo este un caine relativ sanatos, doar hipotiroidismul putand sa reprezinte o problema.

  •   2010-02-22
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din animale-de-companie

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, dr Nicoleta Simion:  Identificarea cainilor cu stapan implica riscuri pentru animale?

Expertul Acasa.ro, dr Nicoleta Simion, medic veterinar

Pune o intrebare

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, sociolog Elena Carstea: Cum ne protejam animalul de canicula

Expertul Acasa.ro, Elena Carstea, sociolog

Pune o intrebare